În plus, întâlnirea dintre președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunț, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de „ultima tentativă de ajungere la un acord”.
Această situație care anunță un posibil blocaj, conjugată cu avalanșa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri.
Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnaliști, la Washington, că „există divergențe majore (între creditori și Grecia) în majoritatea domeniilor importante”.
„Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergențe și suntem, prin urmare, departe de un acord”, a adăugat el, anunțând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI
În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuțiile în vederea ajungerii la un acord „chiar în următoarele zile”.
„Problema bugetară și viabilitatea datoriei” sunt două puncte care necesită discuții, a precizat el.
Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menționat că blocajul este cauzat de neînțelegerile existente în privința pensiilor, țintelor fiscale și finanțarea unor măsuri luate în calcul.
„Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat”, a spus președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferințe de presă.
„Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri”, a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate „mai realiști”.
Într-un discurs susținut la Londra, Jens Weidmann, președintele Bundesbank, a apreciat că „timpul presează” și riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată „crește în fiecare zi”.
Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare și venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor și creșterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.
Surse apropiate discuțiilor au declarat că cele două părți ar fi ajuns la un acord asupra obiectivului privind excedentul bugetar primar, dar dezacordul persistă cu privire la mijloacele de a ajunge la acesta, experții UE și FMI având dubii în privința măsurilor propuse de Atena.
Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituțiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susținere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.